poza motto
Info
Echipa Edtehno are onoarea de a va prezenta noua interfata a site-ului, imbunatatita pentru a face fata cerintelor utilizatorilor.
Noua interfata este testata cu urmatoarele browsere:
Internet Explorer 6.0
Mozilla Firefox 1.5.0.1
Mozilla Firefox 1.5.0.2.
Mozilla Firefox 1.5.0.3.

EdTehno

Pentru cele mai bune rezultate va recomandam sa folositi 1024X768, cu Internet Explorer.
Materialele oficiale sunt preluate de pe site-ul ministerului www.edu.ro.
Ultima actualizare s-a facut in data de 02.02.2015
la ora 06:00 PM.
Meniu



Despre BN
Judetul Bistrita-Nasaud

   Este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei,între paralelele 4648’ si 4737’ latitudine nordica si meridianele 2327’ si 2536’ longitudine estica si se învecineaza cu judetele Cluj la vest, Mures la sud, Suceava în est si Maramures la nord (vezi figura 1), constituind una din unitatile administrativ-teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.



Fig.1

   Suprafata judetului este de 5.355 km˛, reprezentând 2,24% din suprafata tarii si 15,68% din suprafata Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest km˛ si înglobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu Podisul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Somesului Mare cu afluentii sai , precum si o mica portiune din bazinul mijlociu al Muresului.
   Resedinta judetului este municipiul Bistrita, a carui prima atestare documentara este datata din anul 1264, fiind un vechi burg german si un valoros centru istoric, avand o populatie de 81.467 locuitori. Alte centre urbane importante ale judetului sunt: Nasaud având 10.639 locuitori, Beclean, un oras monoindustrial cu 10.930 locuitori, Sângeorz-Bai, statiune balneoclimaterica pentru boli gastrice în care locuiesc 10.224 locuitori si unde se gasesc importante izvoare de apa minerala.
   Pe suprafata judetului se gasesc 53 de comune dintre care cele mai importante sunt: Maieru – 7.363 locuitori, Feldru –7.067 locuitori, Prundu Bârgaului – 6.408 locuitori, Tiha Bârgaului – 6.295 locuitori, Teaca – 6.039 locuitori, Lechinta – 6.024 locuitori, Nimigea – 5.535 locuitori, Josenii Bârgaului – 5.078 locuitori, Rebrisoara – 4.704 locuitori.
   


Repere istorice

   Începând cu secolul al XII-lea istoria românilor din aceasta zona are puternice interferente cu istoria germanilor care au venit aici adusi de regii arpadieni, precum si cu istoria Ungariei si mai târziu a Imperiului Austro-Ungar. Pe timpul acestui imperiu în zona Bistrita si a Nasaudului s-au format regimentele graniceresti din populatia autohtona, care aveau sarcina de a constitui o pavaza a imperiului pentru partea estica a acestuia si care s-au bucurat de anumite privilegii din partea împaratesei Maria Tereza. La Bistrita, poetul Andrei Muresanu a compus „Desteapta-te române” imnul de astazi al României, fapt pentru care exista în municipiu o casa municipala muzeu dedicata acestui mare patriot român, precum si o impunatoare statuie a lui aflata în centrul municipiului, unde se celebreaza în fiecare an principalele evenimente comemorative nationale.
   De-a lungul istoriei, municipiul Bistrita a facut trecerea de la burg german la oras industrial.În prezent, municipiul Bistrita detine o platforma industriala cu potential însemnat, o retea comerciala considerabila si detine atractii turistice atât pentru vizitatorii români cât si pentru cei straini.
   Judetul Bistrita-Nasaud a daruit tarii o seama de personalitati marcante, dintre care îi amintim pe George Cosbuc, Andrei Muresanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.
   Institutiile cheie ale judetului sunt Prefectura Bistrita, Consiliul Judetean (figura 2.a.),CCIA Bistrita-Nasaud (figura 2.b.), Primaria si Consiliul Local Bistrita (figura 2.c.).



Fig.2

Repere geografice (relief, clima, retea hidrografica, resurse naturale si minerale)

   Relieful judetului Bistrita-Nasaud este unul dintre principalii factori, care contribuie în mod nemijlocit la geneza si desfasurarea fenomenelor hidrologice. Influentele lui sunt directe prin gradul de fragmentare, energia reliefului, masivitatea, pante si indirecte prin crearea zonalitatii verticale a umiditatii.
   Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte catre Podisul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:

Zona montana (figura 3) – strajuieste judetul în partea de nord si est întinzându-se pe 1/3 din suprafata judetului si cuprinde o cununa de munti din arcul Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, în care intra:
- Muntii Tiblesului, la nordul judetului, cu înaltimi de pâna la 1.800 m (Vf. Magura Tiblesului 1.842 m), alcatuiti din formatiuni vulcanice noi, de vârsta neogena asociate cu formatiuni sedimentare. Fragmentarea puternica a acestor munti a dus la formarea a numeroase vai si ulucuri depresionare, care au favorizat dezvoltarea unei retele hidrografice bogate;



Fig.3

- Muntii Rodnei, desfasurati în partea de nord-est a judetului pe o suprafata de 1300 km˛, constituie un masiv format din sisturi cristaline cu forme greoaie, larg ondulate, cu vai adânci, putin accesibile. Cel mai înalt vârf din masivele muntoase din judet îl reprezinta Ineul – 2.280 m. În partea de sud si de est a Muntilor Rodnei apar formatiuni sedimentare paleogene si neogene, alcatuite din marne, gresii si conglomerate, imprimând reliefului de pe versantul stâng al Somesului Mare, o serie de trasaturi caracteristice.Contactul dintre cristalin si sedimentarul transgresiv a favorizat nasterea a numeroase vai subsecvente, înseuari largi, bazinete si ulucuri depresionare;
- Muntii Bârgaului, de origine vulcanica, amplasati în partea de est a judetului prezinta numeroase neckuri si dykuri, care strabat cuvertura sedimentara. Acestia sunt munti cu înaltimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare – 1.410 m. Se observa un aspect divergent al retelei hidrografice, precum si unele modificari ale cursurilor de ape impuse de alternanta dintre rocile sedimentare si cele eruptive ;
- Muntii Calimani, aflati la sud de Muntii Bârgaului au aparut ca urmare a intensei activitati vulcanice neogene si a liniilor de fractura produse între cristalinul Carpatilor Orientali si depresiunea Transilvaniei si sunt alcatuiti din doua unitati: una a suprastructurilor vulcanice si una vulcanogen-sedimentara. Cel mai înalt vârf al Calimanilor, din judetul Bistrita-Nasaud este Bistriciorul;

Zona dealurilor – ocupa partea centrala, de sud si de vest a judetului în proportie de 2/3 din suprafa ta sa si apar ca unitati bine individualizate, cum ar fi:
- Dealurile Nasaudului – dealuri cu structura monoclinala, faliata puternic, fragmentata cu creste si suprafete structurale etajate, unde se regaseste vârful Magura a carui altitudine masoara 858 m;
- Dealurile Bistritei la sud de primele, cu trei bazinete depresionare Budacul, Livezile-Bistrita si Dumitra;
- Piemontul Calimanilor, la sud de Dealurile Bistritene, aflat la periferia vestica a Muntilor Calimani. Acesta s-a format în urma actiunii de eroziune si acumulare a apelor curgatoare, ce aveau izvoarele în zona vulcanica;
- În partea de sud a Piemontului Calimanilor se dezvolta Culmea Sieului, având ca limita vestica Valea Dipsei. Culmea Sieului este constituita din conglomerate tortoniene, în care apar cute diapire – sâmburi de sare;

Zona de campie - spre vest este evidentiata o alta unitate morfostructurala si anume asa zisa Câmpia Transilvaniei, de fapt o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Somesul Mare, în sud Valea Muresului, iar la est interfluviul Sieu-Teaca si Valea Sieului;
Zona de câmpie, cu înaltimi de 500 – 600 m, cu formatiuni de vârsta miocena: marne, argile, tufuri, cu intercalatii de gresii si nisipuri, unde sunt cantonate zacaminte de gaz metan. În aceasta regiune, vaile sunt largi, adânci, fara terase, cu aspect de culoar, cu versanti degradati, albiile majore sunt puternic aluvionate;
- Culmea Breaza, având o altitudine de 975 m;

Zona de lunca – însoteste cursurile principalelor râuri, în special al Somesului Mare si al afluentilor sai, reprezentând circa 3% din suprafa ta judetului.
   Teritoriul judetului este brazdat de o retea hidrografica bine reprezentata a carei lungime totala însumeaza aproximativ 3.030 km si se axeaza pe câteva râuri principale (Somesul Mare, Sieu, Bistrita), cu obârsia în zone cu umiditate bogata, al caror regim este în slaba masura influentat de afluenti.
   Afluentii principali ai râului Somesul Mare sunt: Aniesul, Cormaia, Rebra, Salauta, Ilisua, Valea Mare (afluenti de dreapta), Ilva cu Lesu, Sieul cu Budacul, Bistrita si Dipsa, precum si Melesul din Câmpia Transilvaniei (afluenti de stânga).
   Afluentii Somesului Mare au un caracter permanent, exceptie facând râul Sieu, tronson izvor – Sieut, Dipsa, tronson izvor pâna la Chirales, Valea Lechinta, Melesul, pâna la Rusu de Jos.
   Cauzele care duc la regim semipermanent sunt anii excesiv de secetosi, mai ales perioada iunie – septembrie, perioada cu precipitatii reduse în zona de câmpie, în combinatie cu o evaporare ridicata si cu epuizarea pânzei freatice subterane.
   Densitatea retelei hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6 km/km˛ valoare maxima.
   Debitul de apa mediu multianual specific variaza pe teritoriul judetului între 25 l/s/km˛ la peste 1.600 m altitudine si 2,0 l/s/km˛ în zona coliniara din vest.
   Pe întreg cuprinsul judetului, lacurile naturale sunt prezente doar în zona Muntilor Calimani si Rodnei si sunt de origine glaciara.
   Singura amenajare care are resurse si functiuni privind asigurarea apei este Colibita (vezi figura 4 ). Amenajarea se gaseste în exploatarea Companiei Nationale „Apele Române” S.A., iar pe plan judetean la Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud.



Fig.4

   Din amenajare se face alimentarea cu apa a localitatilor din aval, existând posibilitatea ca în sectiunea Bistrita sa se asigure un debit suplimentar de 3,8 mc/s.Acumularea Colibita are un volum de 75,12 milioane mł la NNR – 797,45 m.
   Lungimea lacului este de 7.400 m, iar latimea maxima de 1.100 m.
   Acumularea Colibita este singura resursa de apa cu potential, fiind posibila alimentarea cu apa a localitatilor din câmpie printr-o amenajare corespunzatoare.
   Alte lacuri care se afla pe teritoriul judetului sunt prezentate în cele ce urmeaza:
- lacul Lala Mare, este un lac glaciar situat în Muntii Rodnei;
- lacul Lala Mica, este un lac glaciar situat în Muntii Rodnei;
- lacul Cetatele Caianu Mare, în comuna Caianu Mic;
- lacul Brateni, în comuna Brateni;
- lacul Budurleni beneficiaza de amenajare piscicola si este situat în comuna Teaca;
- lacul Dani, în comuna Saratel;
- lacul lui Gondos, în orasul Nasaud.
   Pentru judetul Bistrita-Nasaud, resursa subterana totala are volum de 1,60 mł/s, iar resursa de bilant are un debit de 0,16 mł/s (resursa de bilant este partea din resursa de apa subterana ce se încadreaza în limitele de potabilitate, conform STAS 1342/1991 si care poate fi exploatata).
   Conditiile hidrogeologice existente (debite mici ale stratului acvifer) fac ca resursele de apa sa aiba un potential redus.
   Din punct de vedere climatic , judetul Bistrita-Nasaud se încadreaza în zona continental moderata cu unele influente polar maritime si temperat maritime.
   Vânturile sufla din sector estic si au o viteza medie de 3,1 m/s.
   Temperatura medie anuala coboara sub 0°C în regiunile montane, la peste 1900 m si se ridica la peste 8,5°C în zona sud-vestica (de deal si câmpie) a judetului. Evolutia temperaturii aerului este tipic continentala, cu maxima în luna iulie si minima în luna ianuarie. Vârful temperaturilor înregistrate de-a lungul timpului a fost de 37,6°C în anul 1962, iar cea mai scazuta temperatura – 33°C, a fost înregistrata în iarna anului 1954.
   Cantitatea medie a precipitatiilor, de 650 mm/m˛, în functie de anotimp, depaseste în general media pe tara.
   Sub aspect seismic Bistrita-Nasaud nu intra în sfera judetelor care trebuie monitorizate în mod prioritar.
   În structura geologica caracteristica pentru judetul Bistrita-Nasaud exista o varietate mare de roci utile si substante nemetalifere, astfel: minereu de fier, minereu polimetalic, minereu de cupru, pirita cuprifera, pirita, minereu auro-argentifier, andezit industrial si de constructii, dacit industrial, calcar industrial, argila comuna, roci caolinizate, nisip si pietris, tufuri industriale, marmura, calcar ornamental.
   O parte din acestea sunt cu activitate sistata în anul 2000, cum sunt cele de minereu polimetalic din zona Rodna si Rebra, minereu de fier de la Rodna (Valea Vinului), pirita de la Rodna, andezit de la Prundu Bârgaului (Muntele Heniu Mare), dacit de la Sângeorz-Bai si Poiana Ilvei, argila comuna de la Bistrita si Sângeorzu-Nou, roci caolinizate de la Parva, tufuri vulcanice de la Cepari s.a. De asemenea exista unele obiective neomologate: minereu polimetalic de la Rebra-Suset si Rodna – Valea Vinului, pirita la Rodna perimetrul Cobasel, Izvorul Rosu si Valea Vinului, dacit industrial la Poiana Ilvei.
   Dupa cum rezulta din distributia acestor resurse în teritoriul judetului, ele se afla în marea lor majoritate în zona montana si de deal. Alaturi de acestea se mai afla în judet importante zacaminte de gaze naturale în zona de câmpie incluzând localitatile Bungard, Delureni, Enciu, Fântânele, Ocnita, Silivasul de Câmpie si Strugureni, zona aflata în vecinatatea judetelor Mures si Cluj. Resursele de gaze naturale de pe raza judetului sunt utilizate în cea mai mare parte pentru consumul industrial, dar si pentru cel casnic.
   Obiectivele active de resurse minerale aflate în exploatare sunt situate în zona Rodna la Valea Blaznei (minereuri polimetalice), în zona Magura Ilvei la Arsita si Turnuri (andezit industrial si de constructii), în zona Poiana Ilvei la Lunca Seaca, Magura Sturzii si Tunel (dacit industrial si de constructii), în zona Bistrita la Podul Jelnei, Pârâul Ascuns, Caramidarie si în zona Sintereag si Budesti (argila comuna), nisipuri si pietrisuri la Arcalia, Bata, Cristestii Ciceului, Chiuza, Mogoseni si Salva. Printre acestea se afla unele exploatari pe baza de licenta si unele pe baza de permis cum sunt cele de marmura si calcar ornamental de la Anies si Parva, cele de argila de la Bistrita si Budesti, cele de andezit si dacit de la Magura Ilvei si Poiana Ilvei, precum si cele de nisipuri si pietrisuri din 23 de localitati de pe vaile Somesului, Sieului si Bistritei.
   Minereurile constituie o importanta resursa pentru industria metalurgica, iar andezitul, dacitul, marmura, calcarul ornamental, argila, nisipurile, pietrisurile si tufurile au atât utilizari industriale, cât si mai ales în domeniul constructiilor.
   O mentiune aparte însotita de prezentarea mai detaliata a aspectelor specifice, se face pentru apele minerale, considerate ca o resursa insuficient pusa în valoare. Alaturi de numeroasele izvoare minerale cu o compozitie chimica variata si cu debite diferite cu o mare valoare terapeutica, se afla si suprafetele cu balti si namoluri sarate. Situarea acestor iviri hidrominerale este în toate cazurile în zone pitoresti, de o mare diversitate geologica, floristica si faunistica ce constituie factori complementari valorosi în utilizarea lor.
   Unele izvoare au debite mari sau chiar foarte mari si efecte curative deosebite, ceea ce le-a facut cunoscute si utilizate de multa vreme. La început ele au cunoscut amenajari simple, mai mult pentru nevoile localnicilor, pentru ca mai târziu sa fie construite acele „statiuni balneare” sau „bai”, care puteau primi oaspeti pentru odihna si tratament în aceste locuri.Anumite surse istorice ne indica faptul ca pe teritoriul judetului apele minerale erau cunoscute înca din perioada ocupatiei romane, dar primele mentiuni scrise ne parvin din anul 1763, când se fac referiri la faptul ca localnicii din regimentul graniceresc român au deschis fântânile de saramura de la Dumitra si Dorolea si au carat din ele Slatina. Pe o harta a Imperiului Habsburgic din anul 1770 apare Sângeorzul Român (Sângeorz-Bai) ca localitate cu ape minerale, iar prima descriere a acestor ape apare în revista vieneza „Gesund-Brunnen” din anul 1777. Alte referiri continua sa apara apoi pentru apele minerale de la Anies, unde se face si o estimare a debitului lor de „50 de vedre pe ora”, ca si pentru cele de la Rodna, Maieru si Sângeorz. Aici se spune ca existau peste 20 de izvoare, din care numai 7 se utilizau pentru baut si pentru bai. În anul 1848 „baile” de la Anies primeau un numar de 264 vilegiaturisti, iar locuitorii Sângeorzului puteau primi în anul 1881, în perioada de vara peste 1.000 de oaspeti, existând la acea data cabine pentru bai calde, câteva vile si o ospatarie. Începând cu anul 1888 baile sunt patronate de o societate care s-a numit „Hebe”, nume mentinut pâna astazi.
   Ceva mai târziu, în 1905 ia fiinta în alta zona a judetului „Societatea bailor saline din Pintic” (Slatinita de azi), constituita prin vânzare de actiuni. Aici s-au construit doua bazine din beton în care au fost captate apele sarate, apoi s-a construit o cladire din lemn cuprinzând câteva cabine, un restaurant si o locuinta pentru paznic. În aceeasi perioada s-au amenajat pentru bai apele sarate de la Pinticu Tecii, unde s-au construit bazine si cabine pentru cei ce faceau aici bai calde si reci.Toate acestea au fost distruse si abandonate în timp, astfel ca singurele „bai” care au cunoscut o dezvoltare considerabila, au fost cele de la Sângeorz. Acestea au devenit cunoscute, atât în tara, cât si peste hotare, fiind construite aici numeroase vile pitoresti, precum si doua hoteluri cu peste 1.500 de locuri de cazare. Începând cu anul 1936 apa minerala de la izvorul nr. 6 se îmbuteliaza sub numele de „Hebe”, fiind cautata în special pentru efectul sau curativ.
   Sub aspect economic se poate mentiona existenta pe raza judetului a unui numar de 37 surse hidrominerale de tip clorosodic (ape sarate), 3 izvoare sulfuroase si 76 de iviri hidrominerale de tip carbogazos, bicarbonatat. Acestea din urma au un debit total de 294.000 litri de apa minerala în 24 de ore, ceea ce înseamna ca aproape fiecarui locuitor al judetului i se poate asigura un litru de apa minerala pe zi, cu precizarea ca aceste ape au importante calitati curative.
   Luând în considerare cele de mai sus, se poate retine faptul ca în judet exista mari posibilitati pentru transformarea si dezvoltarea unor localitati cu astfel de resurse naturale, ca mici statiuni climaterice si balneoclimaterice. Se pot cita în acest sens: Valea Vinului, Valea Mare, Lunca Ilvei, Parva, Mita-Colibita, Cusma s.a. Toate acestea sunt situate în zone deosebit de pitoresti, cu un climat placut si cu un potential turistic foarte ridicat. Unele izvoare hidrominerale pot fi amenajate ca mici statiuni de interes judetean pentru populatia locala, cum ar fi cele de la Viisoara, Cepari, Figa, Saratel, Pintic, Blajenii de Jos, iar o alta directie de valorificare economica poate fi aceea a captarii si îmbutelierii apelor minerale, în locurile unde debitul lor poate asigura aceasta activitate (Valea Vinului, Rodna, Anies, Parva, Lunca Ilvei).
   Judetul Bistrita Nasaud acopera o arie în cuprinsul careia se afla întinse zone împadurite,constituind una din principalele bogatii naturale. Suprafata împadurita din partea de nord-est a judetului este de peste 160.000 ha, astfel:
- suprafata fond forestier 163.845 ha
- suprafata paduri 160.541 ha.
   Structura padurilor din punct de vedere al esentelor de baza este:
- rasinoase 75.494 ha
- foioase 85.047 ha.
   Suprafetele împadurite se afla în zo na montana a judetului care ocupa o treime din suprafata sa, incluzând un arc montan continuu al Carpatilor, format din Muntii Tibles, Rodnei, Suhard,Bârgau si Calimani.
   Alaturi de resursele de masa lemnoasa zona montana mai cuprinde si alte resurse naturale constituite din fructe de padure, (zmeura, mure, afine negre) si ciuperci (galbiori, hribi, ghebe).Cantitatile recoltate difera de la an la an în functie de conditiile naturale situându-se la urmatoarele nivele medii: zmeura 100 tone, mure 5 tone, afine negre 50 tone, galbiori 25 tone, hribi 30 tone si ghebe 90 tone. O parte însemnata din aceste cantitati este destinata exportului.
   Fauna judetului Bistrita-Nasaud cuprinde o serie de specii ocrotite: furnica rosie, broasca testoasa de apa, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, barza neagra, mierla de apa, râsul, capra neagra, etc.
   Configuratia geografica a judetului ofera si o alta resursa naturala importanta pe care o constituie fauna si care este pusa în valoare prin vânat. Este de notat faptul ca in cadrul judetului se afla cea mai mare concentrare de urs brun din Europa, pe fondul de vanatoare 27 Budac, in zona Dealul Negru. Totodata, judetul Bistrita-Nasaud detine recodrul mondial la trofeul de urs brun, recoltat in anul 1994, pe fondul de vana toare 26 Colibita.
   Teritoriul judetului este organizat în 38 zone de vânatoare, dupa specificul vânatului, acoperind toate cele 3 zone: montana, de deal si de câmpie.
   În ce priveste recoltarea prin actul de vânatoare, în ultimii ani s-a dezvoltat valorificarea cu precadere a vânatului mare cu vânatori straini.



Repere turistice

   O bogatie însemnata a judetului o reprezinta numeroasele puncte de atractie turistica,materializate prin rezervatii naturale, monumente ale naturii, statiuni turistice, statiuni balneoclimaterice etc.
   Dintre rezervatiile naturale pot fi amintite: Parcul National al Muntilor Rodnei, Parcul National al Muntilor Calimani, cu roci, minerale si structuri geologice deosebite, fauna si flora montana cu specii foarte rare si endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Sieu-Magherus, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori si arbusti, Gradinile Istorice din Beclean, Dobric, Silvasu de Câmpie, formatiunile carstice de la pesterile Tausoare- Zalion si din Valea Cobaselului etc.
   Printre vestigiile istorice mai importante se afla Biserica Evanghelica (figura 5) din centrul municipiului Bistrita construita în urma cu aproape 600 de ani, al carei turn înalt de 75 m vegheaza si astazi departarile.



Fig.5

   La numai 500 m se afla o catedrala ortodoxa (figura 6.a ), în imediata apropiere a unui fragment din zidul de piatra care înconjura cetatea Bistrita. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai pastreaza în apropierea parcului orasului, unde încastreaza si un bastion de aparare „Turnul dogarilor” (figura 6.b ), refacut asa cum arata el în urma cu o jumatate de mileniu.
   Potentialul cultural al judetului este conferit de numarul mare de monumente istorice si de patrimoniul cultural mobil, carora li se mai adauga si traditiile specifice zonei. Lista monumentelor istorice cuprinde trei categorii: monumente, ansambluri, situri. În judetul Bistrita-Nasaud aceasta lista cuprinde 530 de monumente istorice, incluzând:
- monumente si situri arheologice;
- monumente si ansambluri de arhitectura;
- cladiri memoriale;
- monumente de arta plastica si cu valoare memoriala;
- zone istorice urbane si rurale.



Fig.6

   În zonele montane ale judetului se poate practica alpinismul se pot organiza drumetii, la Piatra Fântânele se pot practica sporturi de iarna existând aici piste pentru schi, o instalatie pentru telescaun si o pista pentru bob, care însa, nu este functionala.
   Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât si obiceiurilor si traditiilor care înca îsi pastreaza ritualul de desfasurare, a început sa functioneze si sa se dezvolte o retea de agroturism.
   În judetul Bistrita-Nasaud exista câteva obiceiuri traditionale care au pastrat pâna astazi formele ample de desfasurare, în care vechile rituri se îmbina cu acte ceremoniale si cu manifestari spectaculoase.
   Dintre obiceiurile traditionale care se pastreaza vii si în zilele noastre, amintim:
- Craii de la Mocod;
- Înstrutarea boului;
- Sarbatoarea Sânzienelor;
- Cununa Grâului;
- Hâzii.
   Turistii care viziteaza judetul Bistrita-Nasaud pot alege locuri de cazare la hoteluri sau la vilele construite în statiuni. De exemplu, la Sângeorz-Bai exista doua hoteluri care totalizeaza o capacitate de cazare de 1.500 de locuri.
   Un potential turistic urias îl are si zona Tihuta unde se afla castelul Contelui Dracula si Hotelul Dracula, al carui pitoresc este ilustrat în figura 7. Arealul raspândirii mitului Contelui Dracula cuprinde întreg mapamondul, cunoscând o apreciere considerabila din partea turistilor straini de orice vârsta. Din acest motiv, aceasta zona ar trebui exploatata pe masura valorii de unicat a acestui mit, prin investitii în amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi fascinatia turistilor români si cu precadere, straini.
   Hotelul Coroana de Aur din municipiul Bistrita, ilustrat în figura 8, ofera servicii la standarde ridicate, bucurându-se astfel de un interes turistic deosebit.



Fig.7

   Situate în zone deosebit de pitoresti, cu un climat placut si cu un potential turistic foarte ridicat, statiunile de pe cuprinsul judetului – Piatra Fântânele, Colibita, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atractii turistice a caror exploatare si promovare optima poate sa trezeasca si sa creasca placerea de a le vizita atât turistilor români cât celor straini.
   Statiunea Sângeorz-Bai prezinta si ea un potential turistic valoros, fiind o statiune balneoclimaterica renumita atât în tara cât si peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.
   Reteaua agentiilor de turism din judet cuprinde 20 de firme (SRL), 12 dintre ele avându-si sediul în municipiul Bistrita, 2 Sângeorz-Bai, 2 în Rodna si câte o agentie turistica în localitatile Nasaud, Rebrisoara, Ilva Mica.



Aspecte sociale, culturale si cai de comunicatie

   Judetul Bistrita-Nasaud beneficiaza de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce pot fi întrebuintate si ele la sporirea potentialului turistic. Astfel de obiective cu încarcare culturala deosebita si cu valoare turistica deopotriva sunt: Casa Memoriala „George Cosbuc” din comuna Cosbuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru si din satul Liviu Rebreanu si Casa Memoriala I. Pop Reteganul din comuna Petru Rares (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judetului pot fi amintite Muzeul Judetean, Muzeul Graniceresc Nasaud si Muzeul de sub Poarta. Ca organism abilitat în domeniul culturii trebuie mentionat Inspectoratul pentru Cultura cu sediul în municipiul Bistrita, de unde îsi are sorgintea si ONG-Balada si Corul Apassionata. În figura 9 este prezentata Casa de Cultura din municipiul Bistrita. Manifestarile cu caracter sociocultural desfasurate în municipiul Bistrita sunt: Zilele Bistritei, Festivalul Marul de Aur si Festivalul Nunta Zamfirei, iar în localitatea Nasaud: “De Ispas la Nasaud”.



Fig.8

Elemente de simbol si patrimoniu în context national si international

   Rezervatiile si monumentele naturale ale judetului Bistrita-Nasaud care constituie elementele de simbol si patrimoniu în context national si international sunt Parcurile Nationale ale muntilor Rodnei si Calimani.
   Din cele 530 de monumente, ansambluri si situri existente în judet, unele fac parte din lista anexa la Legea 5/2000 ca fiind valori de patrimoniu cultural de interes national (monumente istorice de valoare nationala exceptionala). Printre acestea se regasesc cladiri civile urbane: Casa Ion Zidaru, Casa Argintarului si Sirul Sugalete (vezi figura 10 ) din Bistrita, apoi ansambluri urbane cum este Ansamblul urban fortificat Bistrita, precum si unitati administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national, cum sunt: municipiul Bistrita, orasul Beclean, comunele Budacul de Jos, Cetate, Dumitra,Galatii Bistritei, Livezile, Mariselu, Milas, Sieu-Magherus, Sieu-Odorhei si Teaca.



Fig.9

   Patrimoniul cultural mobil este reprezentat de diferite bunuri cu o valoare deosebita istorica sau documentara,etnografica, artistica sau tehnico-stiintifica. Cele mai mari valori sunt constituite din bunurile cu semnificatie istorica, documentara, artistica si etnografica care apartin în majoritate cultelor religioase din judet. Prin aceste valori se contureaza specificul national al culturii, recunoscut pe plan international. Starea actuala a unor bunuri de patrimoniu impune în mod obligatoriu interventii de restaurare, în special asupra patrimoniului iconografic eclezial în care se regasesc valori exceptionale reprezentate de icoane din sec. XVIII.